Euskara/Tema 13
| Galilibro | MANUAL DE LINGUA VASCA (Índice gramatical) | modificar | ||
|---|---|---|---|---|
| ||||
Vocabulario: os números
[editar]| bat | un, unha | numeral cardinal |
| bi | dous, dúas | numeral cardinal |
| hiru | tres | numeral cardinal |
| lau | catro | numeral cardinal |
| bost | cinco | numeral cardinal |
| sei | seis | numeral cardinal |
| zazpi | sete | numeral cardinal |
| zortzi | oito | numeral cardinal |
| bederatzi | nove | numeral cardinal |
| hamar | dez | numeral cardinal |
| hamaika | once | numeral cardinal |
| hamabi | doce | numeral cardinal |
| hamahiru | trece | numeral cardinal |
| hamalau | catorce | numeral cardinal |
| hamabost | quince | numeral cardinal |
| hamasei | dezaseis | numeral cardinal |
| hamazazpi | dezasete | numeral cardinal |
| hemezortzi | dezaoito | numeral cardinal |
| hemeretzi | dezanove | numeral cardinal |
| hogei | vinte | numeral cardinal |
Para continuar, cómpre saber que en euskara os número van de vinte en vinte. En francés, isto existe a partir de 60 (soixante quinze = 60 + 15). Noutras palabras: en euskara non hai unha palabra para dicir "trinta", senón que se constrúe como "vinte máis dez", usando ta como a contracción (coloquial) da conxunción.
| hamar | dez | numeral cardinal |
| hogei | vinte | numeral cardinal |
| hogei ta hamar | trinta | numeral cardinal |
| berrogei | corenta | numeral cardinal |
| berrogei ta hamar | cincuenta | numeral cardinal |
| hirurogei | sesenta | numeral cardinal |
| hirurogei ta hamar | setenta | numeral cardinal |
| laurogei | oitenta | numeral cardinal |
| laurogei ta hamar | noventa | numeral cardinal |
| ehun | cen | numeral cardinal |
| berrehun | douscentos, duascentas | numeral cardinal |
| hirurehun | trescentos, trescentas | numeral cardinal |
| laurehun | catrocentos, catrocentas | numeral cardinal |
| bostehun | cincocentos, cincocentas | numeral cardinal |
| bostehun | quiñentos, quiñentas | numeral cardinal |
| seirehun | seiscentos, seiscentas | numeral cardinal |
| zazpirehun | setecentos, setecentas | numeral cardinal |
| zortzirehun | oitocentos, oitocentas | numeral cardinal |
| bederatzirehun | novecentos, novecentas | numeral cardinal |
| mila | mil | numeral cardinal |
Así, 1998 dise: mila bederatziherun ta laurogei ta hemezortzi
Vocabulario básico
[editar]| gizon || home || substantivo masculino |- | gizon || varón || substantivo masculino |- | emazte || esposa || substantivo feminino |- | emakume || muller || substantivo feminino |- | emakume || femia || substantivo feminino |- | neska || filla || substantivo feminino |- | mutil || rapaz || substantivo masculino |- | ikasle || alumno || substantivo masculino
| bainan | pero, mais | conxunción |
| orduan | polo tanto | conxunción |
| eta | e | conxunción |
| beti | sempre | adverbio |
| hemen | aquí | adverbio |
Polo tanto as expresións seguintes terían estas traducións:
- Nor da neska hori?: "Quen é esta rapaza?"
- Neska hori ikaslea da bainan mutil hau ez da ikaslea: "Esa rapaza é unha alumna pero este rapaz non é un alumno"
| alkia | cadeira | substantivo feminino |
| gela | clase | substantivo feminino |
e entón:
- gelako alkia: "a cadeira da clase"
Adxectivos
[editar]Ante todo, o adxectivo colócase tralo substantivo. [Partindo de]:
| tipi | pequeno | adxectivo |
| handi | grande | adxectivo |
- gizon tipia da: " é un home pequeno"
Como terás notado, é o adxectivo o que colle a marca do artigo. Cando hai varios seguidos, sempre é o último termo que o que recibe a carga do artigo:
- Gizon handi beltza: "o grande home negro"
Nembargantes, non sempre se dá esta situación.
Exemplo: se se quere dicir "é un home pequeno", o adxectivo é atributo. Entón dise gizon tipia da (só o adxectivo colle a marca de artigo).
En troques, se se quere dicir "o home é pequeno", o adxectivo é epíteto. Entón dise gizona tipia da (o nome e o adxectivo collen ó mesmo tempo a marca de artigo).